Filmarea propriei tehnici la antrenament este utilă când camera stă perpendicular pe direcția mișcării, la înălțimea șoldului, suficient de departe cât să prindă tot corpul, și înregistrează la cel puțin 60 de cadre pe secundă. Așa se văd detalii care nu se simt în timpul efortului: un genunchi care cade spre interior, un pas prea lung în fața corpului sau un trunchi care se apleacă excesiv. Un telefon și un trepied mic sunt suficiente pentru majoritatea exercițiilor.
De ce merită filmată tehnica la antrenament?
Tehnica merită filmată pentru că senzația din timpul mișcării diferă adesea de ce se întâmplă de fapt, mai ales când apare oboseala. Înregistrarea permite compararea aceluiași exercițiu în săptămâni diferite și oferă un material concret pentru discuția cu un antrenor. Nu înlocuiește evaluarea unui specialist, dar face corecturile mai ușor de înțeles.
Din ce unghi se filmează fiecare exercițiu?
Unghiul de filmare se alege după planul în care se produce mișcarea: din lateral pentru mișcările înainte-înapoi, din față sau din spate pentru alinierea genunchilor și a șoldurilor.
| Exercițiu | Unghiul camerei | Distanța orientativă | Cadre pe secundă |
|---|---|---|---|
| Alergare pe pistă sau pe bandă | Lateral, la înălțimea șoldului | 3–5 m | 120–240 |
| Alergare, alinierea picioarelor | Din spate, centrat | 3–4 m | 120–240 |
| Genuflexiune | Lateral și separat din față | 2–3 m | 60 |
| Fandări | Din față și din lateral | 2–3 m | 60 |
| Sărituri, sprint, aruncări | Lateral | 4–6 m | 240 |
| Exerciții la sol, de exemplu plank | Lateral, la nivelul solului | 1,5–2 m | 30–60 |
Camera stă perpendicular pe direcția de mers sau pe linia corpului. Un unghi oblic deformează lungimea pașilor și unghiurile articulațiilor, iar comparațiile între înregistrări devin nesigure.
Câte cadre pe secundă sunt necesare pentru analiza tehnicii?
Pentru exercițiile lente, de forță, 60 de cadre pe secundă sunt suficiente, iar pentru alergare, sprint și sărituri sunt utile 120–240 de cadre pe secundă, care permit redarea cu încetinitorul. Contactul piciorului cu solul la alergare durează doar o fracțiune de secundă, așa că la 30 de cadre pe secundă momentul exact al aterizării se poate pierde între două cadre.
Ratele mari de cadre cer multă lumină. Pe înnorat sau în săli slab luminate, imaginea devine granulată sau mișcată. Fișierele sunt și ele mari, iar viteza cardului contează, după cum arată articolul despre cardurile de memorie rapide pentru 4K și rafale.
Cum se pregătește camera pentru filmare?
- Stabilitate: telefonul se fixează pe un trepied sau se sprijină de un obiect stabil, niciodată ținut în mână de cel care se antrenează.
- Încadrare: tot corpul intră în cadru pe toată durata mișcării, cu puțin spațiu deasupra capului și sub picioare.
- Orientare: orizontal pentru alergare și sărituri, vertical pentru exercițiile pe loc.
- Repere: același loc, aceeași distanță și aceeași înălțime de la o înregistrare la alta.
- Îmbrăcăminte: hainele mai strânse pe corp lasă să se vadă genunchii, șoldurile și umerii.
Focalizarea și expunerea se blochează pe zona în care se desfășoară mișcarea, ca imaginea să nu își schimbe claritatea la fiecare pas.
Ce se urmărește la revederea înregistrării?
La revederea înregistrării se urmăresc câteva repere simple, oprind imaginea în momentele-cheie ale mișcării.
- La alergare: unde aterizează piciorul față de șold, cât de mult oscilează trunchiul, dacă brațele traversează linia mijlocului corpului.
- La genuflexiune: dacă genunchii urmează direcția vârfurilor, dacă se ridică tălpile, cât de jos se coboară fără ca spatele să se rotunjească.
- La sărituri: cum aterizează genunchii și dacă aterizarea se face pe ambele picioare simultan.
Pentru alergătorii începători, reperele de bază sunt descrise în ghidul pentru începători în alergare. Tehnicile de urmărire a subiectului în mișcare din fotografia competițiilor de alergare se aplică și la filmarea unui partener de antrenament.
Ce reguli se respectă la filmarea în sala de sport?
În sala de sport, filmarea se face doar cu respectarea regulamentului sălii și fără ca alte persoane să apară în cadru fără acordul lor. Camera se orientează spre un perete sau spre o zonă liberă, iar trepiedul se pune astfel încât să nu blocheze trecerea. Durerea apărută în timpul unui exercițiu nu se corectează doar privind înregistrări; în acest caz este nevoie de un medic sau de un kinetoterapeut.
