Legea nr. 335 a camerelor de comerț din România, în vigoare din 2007, dispune că la cererea de înregistrare (în registrul asociațiilor și fundațiilor) se va anexa avizul ministerului de resort și avizul Camerei Naționale.
Potrivit aceleiași legi, Camerele bilaterale sunt create în scopul dezvoltării relațiilor economice ale României cu țările pentru care au fost create și al promovării, apărării și susținării intereselor economice ale comunității de afaceri în raport cu autoritățile publice și cu organismele din țară și din străinătate.
Scopul și considerentele proiectului de modificare a Legii nr. 335/2007 (PL-x nr. 527/2022) din perspectiva camerelor bilaterale sunt prezentate pe larg în expunerea de motive, publică pe site-urile celor două Camere ale Parlamentului, care descrie situația actuală și oportunitatea unei noi reglementări.
Cu toate că legea prevede în mod expres și limitativ cine are dreptul de a utiliza în denumire sintagmă „cameră de comerț”, Camera Națională/CCIR a constatat multe cazuri în care există întități juridice, neînregistrate în registrele anterioare apariției actuale reglementări, unele. înregistrate ulterior, care au în denumire sintagmă de „cameră de comerț” și care, deși scopul statutar declarat și asumat este același cu cel prevăzut de lege, nu este exercitat și nici nu dovedit prin activități specifice care să le ateste rațiunea de a exista.
Există, de asemenea, situații în care entități cu scopul de a declara statutar ca fiind cel prevăzut de lege, reușesc „evite” legea prin adoptarea unor denumiri de genul „camera de diplomație economică” și să derivească să nu aibă grijă de altă persoană decât aceea. de a nu mai trece prin procedurile de verificare specifice acordării avizelor cerute de lege (anexa avizului ministerului de resort și avizul Camerei Naționale) și, implicit, să nu poată fi verificat din perspectiva desfășurării activităților specifice scopului declarat.
În temeiul legii, CCIR a solicitat, în mod repetat, entitățile juridice care sunt organizate și funcționează drept camere bilaterale situația juridică actualizată, rapoartele de activitate pentru anii anteriori, activitățile și acțiunile majore întreprinse în ultimii ani care privesc dezvoltarea relațiilor economice ale României cu statut. pentru care au fost înființate, planul de activitate și dezvoltare pentru anul în curs, realizări concrete privind dezvoltarea relațiilor economice ale României cu statul pentru care au fost înființate, și modul privind promovarea, apărarea și susținerea intereselor economice ale comunității de afaceri în raport cu autoritățile. publice și cu organismele din țară și străinătate.
În procesul de eficientizare a componentei de diplomație economică, analizele CCIR (fundamentate pe colaborarea interinstituțională cu Ministerul Afacerilor Externe, ministerul reprezentativ pentru mediul de afaceri, precum și cu reprezentanțele diplomatice ale diverselor țări) au relevat în multe cazuri lipsa totală de activitate (sau chiar de răspuns la solicitările CCIR) din partea unor Camere bilaterale (sau entități asimilate) pe relațiile cu țările pentru care au fost constituite, indiferent de momentul dobândirii personalității juridice ale acestora raportate la momentul apariției reglementării prin legea camerelor de comerț din România, în anul. 2007.
Prin raportare la dispoziția legală referitoare la faptul că pe teritoriul României nu există pot fi două sau mai multe camere bilaterale state, o problemă reală apare atunci când există o inițiativă de a fi într-o bilaterală, în contextul camerelor, în care există deja în cauză. o asemenea entitate (înregistrată în registrele publice având scopul statutar al camerei bilaterale conform legii), dar care nu mai desfășoară nici o activitate specifică prin raportare la cel puțin ultimul an de existență. Urmarea este că o nouă cameră bilaterală nu se poate constitui atât cât este în ființă, potrivit registrelor publice, cea preexistentă, care nu desfășoară activitatea și implicit, nu respectă scopul potrivită funcționează și implicit, nu este dizolvată, lichidată și, în final, radiată din registrele publice.
În actualul context legislativ, CCIR a promovat pe rolul instanțelor de judecată multiple cereri ca obiect obligația de schimbare a denumirii acestor entități prin eliminarea denumirii a sintagmei camerei de comerț. Cererile CCIR au fost admise, însă ducerea la îndeplinire a dispozitivelor hotărârilor astfel pronunțate nu a fost posibilă motivat de fapt că nu sa putut proceda la executarea silită în condițiile în care persoanele juridice în cauză erau inexistente în fapte, ministerul de resort (în acest caz). Ministerul Justiției) neavând o bază legală pentru ducerea la îndeplinire a dispozitivelor unor astfel de hotărâri. O altă abordare a situației prezentate a fost solicitată către CCIR a dizolvării pe cale judecătorească a respectivelor asociații – camere de comerț bilaterale, cereri de dizolvare care au câștig de cauză, fiind pronunțate hotărâri definitive prin care sa dispus dizolvarea solicitată. Nefiind și lichidate, entități și-au continuat existența, blocând astfel posibilitatea înființării unei alte camere bilaterale.
Astfel cum au constatat în mod repetat instanțele de judecată, consecința imediată a nerespectării dispozițiilor legale de către entități care poartă în denumire sintagma „cameră de comerț” constă atât în crearea unei confuzii în mediul relațiilor economice între organizațiile autonome recunoscute având utilitate publică cât și afectarea. imaginii și renumelui celorlalte asemenea organizații inclusiv a celorlalte camere de comerț care au fost înființate și funcționează cu respectarea dispozițiilor legale în materie. De aceea, pentru entități juridice constituite ca și camere de comerț bilaterale, scopul avut în vedere de legiuitor a fost unul de strictă interpretare transpus prin dispozițiile imperative ale legii în sensul că „pe teritoriul României nu pot exista două sau mai multe camere bilaterale privind aceleași. stat. Este obligatoriu pentru camerele bilaterale înființate pe teritoriul României ca unul dintre state să fie România”.
Noua reglementare (PL-x nr. 527/2022) propune întărirea rolului și a importanței Camerei Naționale în efortul de relansare a diplomației economice și, în egală măsură, a modalităților de gestionare a situațiilor camerelor bilaterale, inclusiv prin intermediul registrului camerelor bilaterale, instrument cu rol de evidență și sinteză, toate acestea având ca rezultat urmărite și eficientizarea relațiilor economice interstatale din perspectiva dezvoltării internaționale și mediului de afaceri, atragerea și valorificarea investițiilor străine directe în România și, implicit, reducerea deficitului comercial.
Pentru considerentele larg desemnate, potrivit pe larg, după cum arătam anterior, în instrumentul de motivare al proiectului legislativ, reglementarea propusă nu aduce cu nimic atingere Camerelor bilaterale sau altor forme asociate consacrate sau drepturile acestora așa cum sunt garantate de Constituție.
Proiectul de lege se referă exclusiv la acele inițiative, care, după înființarea unei camere bilaterale, bazată pe o oportunitate sau conjunctură favorabilă de moment, o abandonează și nu mai desfășoară nici o activitate specifică. Entitatea, denumită cameră bilaterală sau asociere cu scop asimilat, continuă să existe din punct de vedere juridic, în condițiile în care nu este dizolvată și lichidată, ocupând acest loc al unei alte inițiative prin care ar putea relansa și dezvolta cu adevărat. relațiile economice bilaterale.
Camera Națională nu și nici nu dorește să subordoneze pe nimeni, dimpotrivă, menține deplină apreciere instituțională pentru toate entitățile consacrate care contribuie din plin la bunul mers al relațiilor comerciale bilaterale și, implicit, al diplomației economice.
Registrul camerelor bilaterale, ca instrument nou, propus în proiectul aflat în Parlament, nu are alte menire decât aceea de a evidenției urmărite urmărite constând în dezvoltarea și eficientizarea relațiilor economice interstatale din perspectiva dezvoltării internaționalizării mediului de afaceri, atragerea și valorificarea investițiilor străine directe în România. și, implicit, reducerea deficitului comercial.
Rezultatele activității specifice Camerei de Comerț Americană în România, Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană, Camerei de Comerț pentru Belgia, Luxemburg, România și Moldova, Camerei de Comerț Româno-Britanică, Camerei de Comerț Elveția-România, Camerei Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România, Camerei de Comerț Italiană pentru România, Camerei de Comerț Româno-Olandeză, Asociația Oamenilor de Afaceri din România, Consiliul Investitorilor Străini, precum și ale Romanian Business Leaders, sunt pe deplin apreciat și recunoscut de către comunitatea de afaceri din România. România și, implicit, de către CCIR, Camera Națională care dorește să menționeze în continuare bunele relații de colaborare cu acestea.
„În acest context, suntem convinși că niciuna dintre acestea și, de asemenea, nicio altă organizație asociativă înființată în sfera camerei bilaterale în România nu vor fi afectate de evidențierea propriilor rezultate, concrete și recunoscute, vizând exclusiv relațiile bilaterale într-un registru. ținută de Camera de Comerț și Industrie a României”, se arata intr-un comunicat al CCIR.
Articolul In Romania, potrivit legii, camerele bilaterale se infiinteaza in baza avizului Camerei Nationale apare prima dată în Bucuresti Business – Despre afaceri. Zi de zi.
