Kârgâzstanul raportează „bătălii intense” cu Tadjikistanul de-a lungul frontierei disputate, în ciuda acordului de încetare a focului.
Kârgâzstanul și Tadjikistanul au făcut schimb de vină pentru lupta la granița lor care a ucis cel puțin 24 de persoanea rănit zeci și a determinat o evacuare în masă.
Ministerul Sănătății din Kârgâzstan a anunțat sâmbătă dimineața că 24 de cadavre au fost livrate la spitalele din regiunea Batken, care se învecinează cu Tadjikistanul.
Alte 87 de persoane au fost rănite, a spus ministerul.
Ciocnirile de la graniță care au început la începutul acestei săptămâni s-au transformat în lupte pe scară largă vineri, care au implicat tancuri, artilerie și lansatoare de rachete.
Ca parte a bombardamentelor, forțele tadjik au lovit capitala regională, Batken, cu rachete.
Ministerul pentru Situații de Urgență din Kârgâzstan a declarat că 136.000 de persoane au fost evacuate din zona cuprinsă de lupte.
Nu a fost imediat clar ce a determinat luptele de pe graniță tensionată între cei doi foști vecini sovietici din Asia Centrală.
O încercare de a stabili o încetare a focului a eșuat rapid vineri, iar bombardamentele de artilerie au fost reluate mai târziu în cursul zilei.
Șefii polițiștilor de frontieră din cele două țări s-au întâlnit în jurul miezului nopții și au convenit să creeze un grup comun de monitorizare pentru a ajuta la încetarea ostilităților. Nu a fost imediat clar dacă întâlnirea a avut vreun efect asupra luptei.
Într-o declarație de vineri, serviciul de frontieră din Kârgâz a declarat că forțele sale continuă să respingă atacurile tadjik.
„Din partea tadjică, bombardarea pozițiilor părții kârgâzești continuă, iar în unele zone se desfășoară lupte intense”, se spune.
Un portal de știri al guvernului din Tadjikistan, citând serviciul său de grăniceri, a declarat că forțele kârgâze își întăresc pozițiile și au deschis focul asupra a trei sate de graniță.
MOȘTENIREA SOVIETICĂ
Probleme de frontieră cu Asia Centrală provin în mare parte din epoca sovietică, când Moscova a încercat să împartă regiunea între grupuri ale căror așezări erau adesea situate în mijlocul celor ale altor etnii.
În 2021, o dispută privind drepturile de apă și instalarea de camere de supraveghere de către Tadjikistan a dus la ciocniri în apropierea graniței care au ucis cel puțin 55 de persoane.
Ambele țări găzduiesc baze militare rusești. Vineri mai devreme, Moscova a cerut încetarea ostilităților.
Ciocnirile au loc într-un moment în care trupele ruse luptă în Ucraina și o nouă încetare a focului pare să se mențină între fostele state sovietice Armenia și Azerbaidjan.
Temur Umarov, membru de la Carnegie Endowment for International Peace, a spus că satele îndepărtate din centrul disputei nu sunt semnificative din punct de vedere economic, dar că ambele părți i-au acordat o importanță politică exagerată.
Umarov a spus că ambele guverne au ajuns să se bazeze pe ceea ce el a numit „retorică populistă, naționalistă” care a făcut imposibil un schimb de teritoriu menit să pună capăt conflictului.
Președinții Kârgâzstanului și Tadjikistanului, Sadyr Japarov și Emomali Rahmon, s-au întâlnit vineri la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai din Uzbekistan.
Potrivit unei declarații de pe site-ul lui Zhaparov, cei doi lideri au discutat despre situația frontierei și au convenit să încredințeze autorităților relevante să retragă trupele și să oprească luptele.
Presa kârgâză a declarat că Japarov s-a întors în Kârgâzstan din orașul uzbec Samarkand și a adunat imediat Consiliul de Securitate al țării pentru o întâlnire.
Un alt analist din Asia Centrală, Alexander Knyazev, a declarat că părțile nu au arătat nicio voință de a rezolva conflictul pe cale pașnică, iar revendicările teritoriale reciproce au provocat atitudini agresive la toate nivelurile.
El a spus că doar forțele terțe de menținere a păcii ar putea preveni alte conflicte prin stabilirea unei zone demilitarizate.
