Ungaria a reacționat cu furie la un vot din Parlamentul European care a declarat că țara nu mai este o „democrație deplină” și că Uniunea Europeană trebuie să acționeze.
Răspunsul lor de joi a venit după ce deputații europeni au votat 433 pentru, 123 împotrivă, în favoarea rezoluției.
Acesta a descris Ungaria drept „un regim hibrid de autocrație electorală” în „încălcare gravă” a normelor democratice ale UE.
Parlamentarii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la sistemele constituționale și electorale ale Ungariei, independența judiciară, posibila corupție, neregulile privind achizițiile publice, drepturile LGBTQ+, precum și libertățile media, academice și religioase.
Țara este condusă de un prim-ministru populist Viktor Orbancare menține legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin.
Votul a fost în mare parte simbolic și nu schimbă cursul luării deciziilor UE, care necesită unanimitatea tuturor celor 27 de state membre – inclusiv Ungaria – pentru a adopta poziții pe probleme majore, cum ar fi sancțiunile împotriva Rusiei.
Însă ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, le-a spus reporterilor de la Budapesta: „Consider că este o insultă împotriva unui maghiar dacă cineva pune la îndoială capacitatea Ungariei de democrație”.
El s-a declarat uimit de faptul că unii de la Bruxelles și Strasbourg au insistat să-și „degradeze” țara, a adăugat el.
Szijjarto a mai spus că alegătorii maghiari „au decis în patru alegeri parlamentare la rând ce fel de viitor își doresc pentru țară”, alegându-l pe Orban și partidul său.
„Ne deranjează că unii oameni din Strasbourg și Bruxelles cred că poporul maghiar nu este suficient de matur pentru a-și decide propriul viitor”, a adăugat el.
Cu votul lor, parlamentarii UE au aprobat un raport parlamentar care spunea că Ungaria a revenit în privința drepturilor democratice și fundamentale din 2018 prin „eforturile deliberate și sistematice ale guvernului ungar”.
Lipsa de acțiune a instituțiilor UE, inclusiv a comisiei, care acționează ca „gardian” al tratatelor UE care consacră standardele democratice, a exacerbat degradarea, se arată în raport.
Votul, care a avut loc în timpul unei sesiuni plenare de la Strasbourg, Franța, nu impune nicio sancțiune guvernului lui Orban și nici nu obligă alte țări UE să întreprindă anumite acțiuni.
Preocupări legate de corupție
Acesta a fost, de asemenea, cel mai recent dintr-o serie de confruntări dintre instituțiile UE și guvernul lui Orban de la Budapesta.
Ungaria a blocat în mod obișnuit declarațiile, deciziile și evenimentele comune, de la întâlniri la nivel înalt NATO cu Ucraina până la votul UE privind impozitul pe profit și o poziție comună a UE cu privire la încetarea focului israeliano-palestinian.
Țările UE au mers pe o linie atentă în jurul Ungariei din cauza necesității de a-și câștiga acordul asupra deciziilor majore.
Însă, în mod privat, diplomații sunt frustrați de relația confortabilă a lui Orban cu Kremlinul și de blocarea de către acesta a unor noi sancțiuni împotriva Moscovei.
De asemenea, Comisia a avut grijă să evite criticile deschise, dar neliniștea legată de abaterea Ungariei de la statul de drept, în special în faptul că nu a reușit să reducă corupția, devine din ce în ce mai evidentă.
Șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri, în discursul său privind starea Uniunii Europene în Parlamentul European, că UE „trebuie să lupte pentru democrațiile noastre”.
Executivul său UE va lucra pentru a proteja statele membre „de amenințările externe cu care se confruntă și de vicii care le corodează din interior”, a spus ea.
Deși nu a numit Ungaria direct în acest context, ea a promis măsuri legislative pentru a intensifica lupta împotriva corupției, inclusiv împotriva „îmbogățirii ilicite, traficului de influență și abuzului de putere”.
Comisarul ei UE pentru justiție, Didier Reynders, le-a declarat europarlamentarilor într-o dezbatere privind încălcările statului de drept în Ungaria că comisia „împărtășește un număr mare de preocupări exprimate de Parlamentul European” cu privire la Budapesta.
Parlamentul European a lansat în 2018 o procedură împotriva riscului pe care Ungaria îl reprezenta pentru valorile democratice europene.
De asemenea, UE a alocat 5,8 miliarde de euro (5,8 miliarde de dolari) pentru Ungaria din fondul său de recuperare COVID-19. Dar planul de cheltuieli al Budapestei pentru fonduri nu a fost semnat de Bruxelles din cauza preocupărilor legate de corupție.
Teoretic, mecanismul poate duce la pierderea dreptului de vot din Ungaria în Consiliul UE, unde statele membre adoptă decizii care afectează blocul.
