Baku furnizează bilanțul morților, dar nu face niciun comentariu cu privire la acordul de încetare a focului raportat pentru a pune capăt zilelor de lupte grele dintre rivali.
Azerbaidjanul spune că 71 dintre trupele sale au fost uciși în această săptămână ciocniri la frontieră cu Armenia, care a marcat cea mai grea luptă între vecinii rivali de la războiul din 2020 asupra regiunii disputate Nagorno-Karabah.
Actualizarea ministerului de joi a venit după ce un înalt oficial armean a declarat că cele două părți au făcut-o a negociat o încetare a focului, care a intrat în vigoare miercuri la ora locală 20:00 (16:00 GMT).
Ministerul armean al apărării a declarat că situația de-a lungul frontierei comune a fost liniștită în urma acordului și că nu au fost raportate încălcări ale încetării focului. Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Azerbaidjanului cu privire la acordul raportat.
O încetare anterioară a focului intermediată de Rusia marți rapid a eșuat.
Armenia și Azerbaidjan au schimbat în mod repetat vina pentru luptele din această săptămână, care au izbucnit pentru prima dată la primele ore ale dimineții de marți și au avut loc în zone departe de Nagorno-Karabah, o enclavă care se află în Azerbaidjan, dar este populată în principal de etnici armeni.
Autoritățile armene l-au acuzat pe Baku că a declanșat o serie de atacuri transfrontaliere neprovocate, în timp ce oficialii azeri susțin că forțele lor au răspuns la „provocațiile” armene inițiale.
Al Jazeera nu a putut verifica independent conturile câmpului de luptă din nicio parte.
Tensiunile se fierb
Luptele recente au stârnit temeri de un alt război cu drepturi depline între fostele state sovietice, care au fost blocate într-un conflict vechi de decenii asupra Nagorno-Karabah.
Cele două țări au purtat un război asupra regiunii contestate la sfârșitul anului 2020, care a ucis peste 6.500 de oameni în puțin mai mult de șase săptămâni.
Conflictul a văzut Azerbaidjanul cu succes recâștigă zone de teritoriu în și în jurul Nagorno-Karabah, care fusese controlat de forțele etnice armene susținute de Erevan, de când un război anterior în zonă s-a încheiat în 1994.
Rusia, un agent regional de putere, a supravegheat un acord de încetare a focului în noiembrie 2020 pentru a pune capăt luptei și a desfășurat aproape 2.000 de trupe de menținere a păcii în regiune, ca parte a acordului. Armenia a făcut din nou apel la Moscova pentru asistență săptămâna aceasta, după ultimele ciocniri.
Între timp, Pashinyan a semnalat că guvernul său este gata să recunoască integritatea teritorială a Azerbaidjanului într-un viitor tratat de pace, cu condiția să renunțe la controlul zonelor din Armenia pe care forțele sale le-au ocupat.
„Vrem să semnăm un document, pentru care mulți oameni ne vor critica și denunța și ne vor numi trădători și chiar ar putea decide să ne revoce din funcție, dar am fi recunoscători dacă Armenia va obține o pace și securitate durabilă ca urmare a asta”, le-a spus premierul miercuri legislatorilor armeni.
Dar unii din opoziție au văzut declarația ca un semn al pregătirii lui Pashinyan de a ceda cererilor azerului și de a recunoaște suveranitatea Azerbaidjanului asupra Nagorno-Karabah.
Mii de protestatari furioși au coborât rapid la sediul guvernului, acuzându-l pe Pashinyan de trădare și cerându-i să demisioneze. Proteste au avut loc și în alte orașe armene.
