Armenia și Azerbaidjan au negociat o încetare a focului pentru a pune capăt a reapariția bruscă a luptei care a ucis 155 de soldați din ambele părți, potrivit unui înalt oficial armean.
Armen Grigoryan, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, a anunțat armistițiul în declarații televizate, spunând că a intrat în vigoare cu câteva ore mai devreme, la 20:00, ora locală (16:00 GMT), miercuri. O încetare anterioară a focului pe care Rusia l-a intermediat rapid marți a eșuat.
Cu câteva ore înainte de anunțul lui Grigoryan, Ministerul Apărării din Armenia a declarat că bombardamentele s-au oprit, dar nu a menționat niciun acord de încetare a focului.
Din Azerbaidjan nu s-a vorbit despre înțelegere.
Declarația de încetare a focului a urmat două zile de lupte grele care au marcat cel mai mortal izbuc de violență între cei doi adversari de lungă durată în aproape doi ani.
Miercuri seara, mii de protestatari au ieșit pe străzile din Erevan, capitala Armeniei, acuzându-l pe premierul Nikol Pashinyan că și-a trădat țara încercând să liniștească Azerbaidjanul și cerându-i demisia.
Armenia și Azerbaidjanul au făcut schimb de vina pentru ostilități, autoritățile armene acuzând Baku de agresiune neprovocată, iar oficialii azeri spunând că țara lor răspundea bombardamentelor armene.
Pashinyan a declarat că 105 dintre soldaţii ţării sale au fost ucişi de când luptele au izbucnit marţi devreme, în timp ce Azerbaidjanul a declarat că a pierdut 50. Autorităţile azere au declarat că sunt gata să predea în mod unilateral cadavrele a până la 100 de soldaţi armeni.
The ex-Soviet countries have been locked in a decades-old conflict over Nagorno-Karabakh, which is part of Azerbaijan but has been under the control of ethnic Armenian forces backed by Armenia since a separatist war there ended in 1994.
During a six-week war in 2020, Azerbaijan reclaimed large areas of Nagorno-Karabakh and adjacent territories held by Armenian forces. More than 6,700 people died in the fighting, which ended with a Russia-brokered peace deal. Moscow deployed about 2,000 troops to the region to serve as peacekeepers under that agreement.
Grigory Karasin, a senior member of Russia’s upper house of parliament, told Russia’s RIA state news agency that the truce was largely the result of Russian diplomatic efforts.
President Vladimir Putin had spoken to Pashinyan, he said, and appealed for calm.
Pashinyan told Armenia’s parliament that his government has asked Russia for military support under a friendship treaty between the countries and also requested assistance from the Collective Security Treaty Organization (CSTO
).
“Our allies are Russia and the CSTO,” Pashinyan said, adding that the collective security pact states that an aggression against one member is an aggression against all.
“We don’t see military intervention as the only possibility, because there are also political and diplomatic options,” Pashinyan said, speaking in his nation’s parliament.
He told legislators that Armenia is ready to recognise Azerbaijan’s territorial integrity in a future peace treaty, provided that it relinquishes control of areas in Armenia its forces have seized.
Balancing act for Russia
Some in the opposition saw the statement as a sign of Pashinyan’s readiness to cave in to Azerbaijani demands and recognise Azerbaijan’s sovereignty over Nagorno-Karabakh. Thousands of angry protesters descended on the government’s headquarters, accusing Pashinyan of treason and demanding he step down.
Pashinyan, who said that Azeri forces had occupied 10sq km (4 sq miles) of Armenia’s territory since the fighting began this week, denied reports alleging he had signed a deal accepting Azerbaijani demands as “informational sabotage directed by unfriendly forces”.
Moscow is involved in a delicate balancing act as it tries to maintain friendly ties with both nations, which were once part of the Soviet Union.
It has strong economic and security ties with Armenia, which hosts a Russian military base, but also maintains close cooperation with oil-rich Azerbaijan.
Some observers saw the outbreak of fighting as an attempt by Azerbaijan to force Armenian authorities into faster implementation of some of the provisions of the 2020 peace deal, such as the opening of transport corridors via its territory.
“Azerbaijan has bigger military potential, and so it tries to dictate its conditions to Armenia and use force to push for diplomatic decisions it wants,” Sergei Markedonov, a Russian expert on the South Caucasus region, wrote in a commentary.
Markedonov a remarcat că luptele actuale au coincis cu retragerea Rusiei din zonele din nord-estul Ucrainei după o contraofensivă ucraineană, adăugând că cererea de asistență a Armeniei a lăsat Rusia într-o poziție precară.
Putin și liderii altor membri ai CSTO au discutat marți seara situația într-un apel și au convenit să trimită o misiune de înalți oficiali ai alianței de securitate în zonă.
Vineri, Putin urmează să aibă o întâlnire cu președintele Azerbaidjan, Ilham Aliyev, la Samarkand, în marginea unui summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai, o grupare de securitate dominată de Rusia și China. Guvernul armean a spus că Pashinyan, care urma să participe și el la summit, nu va mai participa din cauza situației din țară.
La Washington, un grup de legiuitori care susțin Armenia a făcut lobby asupra administrației Biden.
Adam Schiff, influentul președinte democrat al Comitetului de Informații al Camerei, și alți patru membri ai Congresului au cerut Casei Albe și Departamentului de Stat să „condamne fără echivoc acțiunile Azerbaidjanului și să înceteze orice asistență” pentru Azerbaidjan.
