Ciocnirea are loc pe fundalul războiului Rusia-Ucraina și al luptelor dintre Azerbaidjan și Armenia.
Polițiștii de frontieră kârgâzi și tadjici au făcut schimb de focuri după a disputa asupra frontierei între cele două națiuni din Asia Centrală, au declarat oficialii de ambele părți.
Ciocnirea de miercuri, care a avut loc în ajunul unei reuniuni a organismului regional de securitate și pe fondul luptelor dintre Rusia și Ucraina, precum și Azerbaidjan și Armenia, a început după ce polițiștii de frontieră kârgâzi i-au acuzat pe tadjici că au luat poziții într-o parte a frontieră care nu a fost demarcată.
Partea tadjică a declarat într-o declarație că polițiștii de frontieră kârgâzi au deschis foc neprovocat cu arme și mortier asupra avanpostului lor, ucigând un polițist de frontieră și rănind alți doi, a raportat agenția de presă RIA Novosti.
Kârgâzstanul nu a raportat imediat nicio victimă. Mai mult de o treime din granița de 1.000 km (600 mile) a celor două țări rămâne disputată.
Atât Kârgâzstanul, cât și Tadjikistanul sunt aliați cu Rusia și găzduiesc baze militare rusești, dar luptele pentru problemele de frontieră sunt frecvente și anul trecut aproape că au dus la un război total între fostele republici sovietice.
Rusia le-a cerut aliaților săi din Asia Centrală să ia măsuri urgente pentru a readuce sub control situația de la granița dintre cele două țări, a informat miercuri agenția de presă RIA Novosti, citând o sursă din ministerul de externe.
O ciocnire similară în iunie a ucis un polițist de frontieră tadjik. Escaladarile serioase sunt rare, dar temerile legate de un conflict mai larg s-au trezit anul trecut, cand zeci de oameni au murit in cea mai proasta confruntare dintre cei doi din cei peste 30 de ani de independenta post-sovietica.
Liderii kârgâzilor și tadjici sunt așteptați să participe la un summit al Organizația de Cooperare din Shanghai în Uzbekistan săptămâna aceasta, alături de președintele rus Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping, precum și o mulțime de alți lideri mondiali.
Pentru prima dată în trei ani, summitul se desfășoară în întregime personal, cu participarea a 15 lideri din toate cele opt state membre SCO – China, India, Kazahstan, Kârgâzstan, Pakistan, Rusia, Tadjikistan și Uzbekistan; trei state observatoare – Belarus, Iran și Mongolia; și trei țări partenere de dialog – Armenia, Azerbaidjan, Turcia și Turkmenistan.
China vede grupul, fondat sub predecesorul lui Xi, Hu Jintao, ca o contrapondere a alianțelor conduse de Statele Unite în Asia de Est. Beijingul a luat parte la exerciții militare multiguvernamentale, arătându-și forțele în dezvoltare rapidă.
