Azerbaidjanul raportează pierderi în rândul trupelor sale după ciocnirile la graniță la scară largă cu Armenia.
Armenia și Azerbaidjan au raportat noi ciocniri la frontieră care au dus la moartea unui număr necunoscut de trupe azere.
Luptele, care au izbucnit marți devreme, marchează cea mai recentă izbucnire între inamicii principali, care au purtat un război în 2020 pentru regiunea contestată Nagorno-Karabakh.
Fiecare parte a dat vina pe cealaltă pentru lupte.
Într-o declarație, Ministerul Apărării al Armeniei a declarat marți, la ora 00:05 (20:05 GMT), Azerbaidjanul a lansat „bombardări intensive” împotriva pozițiilor militare armene în direcția orașelor Goris, Sok și Jermuk. Trupele azere au folosit drone, precum și „arme de foc de artilerie și de calibru mare”, se arată în comunicat.
„Forțele armate ale Armeniei au lansat un răspuns proporțional”, a adăugat acesta.
Dar Ministerul Apărării al Azerbaidjanului a acuzat Armenia de „acte subversive la scară largă” în apropierea districtelor Dashkesan, Kelbajar și Lachin de la graniță, adăugând că pozițiile sale armatei „au fost sub foc, inclusiv din mortarele de tranșee”.
„Sunt pierderi printre [Azerbaijani] militari”, spunea, fără a da cifre.
Statele Unite s-au declarat profund îngrijorate de rapoartele despre atacuri.
„După cum am clarificat de mult timp, nu poate exista o soluție militară pentru conflict”, a declarat luni secretarul de stat al SUA Antony Blinken. „Solicităm încetarea imediată a ostilităților militare.”
Au existat rapoarte frecvente despre lupte de-a lungul graniței Armenia-Azerbaijan de la sfârșitul războiului din 2020.
Săptămâna trecută, Armenia a acuzat Azerbaidjanul că a ucis unul dintre soldații săi într-un atac la graniță.
În august, Azerbaidjanul a spus că a făcut-o a pierdut un soldatiar armata Karabakh a spus că două dintre trupele sale au fost ucise și mai mult de o duzină au fost rănite.
Vecinii au purtat două războaie pentru regiunea Nagorno-Karabah, enclava populată de armeni din Azerbaidjan.
Conflictul a izbucnit pentru prima dată la sfârșitul anilor 1980, când ambele părți se aflau sub stăpânire sovietică și forțele armene au capturat zone de teritoriu din apropierea Nagorno-Karabah – recunoscut de mult timp la nivel internațional ca teritoriu al Azerbaidjanului, dar cu o populație armeană mare. Aproximativ 30.000 de oameni au murit în conflictul care a urmat.
Azerbaidjan a recâștigat acele teritorii în luptele din 2020care s-a încheiat cu a Armistițiu intermediat de ruși și mii de locuitori care se întorceau la casele din care fugiseră. Peste 6.500 de oameni și-au pierdut viața în războiul de șase săptămâni.
Liderii ambelor țări s-au întâlnit de atunci de mai multe ori pentru a încheia un tratat menit să stabilească o pace de durată.
În timpul discuțiilor mediate de UE de la Bruxelles în mai și aprilie, președintele azer Ilham Aliyev și prim-ministrul armean Nikol Pashinyan au convenit să „avanseze discuțiile” cu privire la un viitor tratat de pace.
Pashinyan a susținut marți convorbiri telefonice separate cu președintele rus Vladimir Putin și cu președintele francez Emmanuel Macron privind ultimele ciocniri, potrivit guvernului armean.
Premierul a condamnat „acțiunile provocatoare, agresive” ale forțelor armate azere și a cerut un „răspuns adecvat din partea comunității internaționale”, a spus guvernul armean.
