Șeful unei echipe a Națiunilor Unite care investighează încălcările drepturilor omului în Myanmar a spus că amploarea și amploarea presupuselor crime internaționale care au avut loc în Myanmar „s-au lărgit dramatic” în ultimul an, deoarece armata a încercat să-și afirme controlul în urma Lovitură de stat din februarie 2021.
ONU a instituit Mecanismul Independent de Investigație pentru Myanmar (IIMM) în 2018 pentru a investiga represiunea militară din nord-vestul statului Rakhine, care a trimis sute de mii de rohingya, în mare parte musulmani, peste granița cu Bangladesh și este acum subiectul unui caz de genocid la Curtea Internațională de Justiție (CIJ).
IIMM își propune să strângă probe și să întocmească dosare pentru proceduri în instanțele naționale, regionale sau internaționale.
Șeful acesteia, Nicholas Koumjian, a declarat Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU că incidentele care au urmat loviturii de stat sunt acum și un „accent major” al investigațiilor sale.
Myanmarul a fost cufundat în criză de lovitura de stat, care a provocat o mișcare de protest în masă care s-a transformat într-o rebeliune armată. Aproximativ 2.273 de persoane au fost ucise și peste 15.000 au fost arestate, potrivit Asociației de Asistență pentru Deținuții Politici, care monitorizează situația.
„Aceste evenimente au fost prioritizate spre investigare pe baza unei evaluări preliminare a gravității infracțiunilor în cauză, inclusiv amploarea, natura, modul lor de comite și impactul asupra victimelor și asupra
probabilitatea ca o instanță sau un tribunal să preia jurisdicție asupra infracțiunilor în cauză”, a spus Koumjian în cea mai recentă actualizare a IIMM (PDF) privind situația din Myanmar, care acoperă anul până la sfârșitul lunii iunie 2022.
Referindu-se la constatările anterioare din raportul anual al IIMM, el a spus că există indicii ample că, de la preluarea militară, crimele au fost comise „la scară și într-o manieră care constituie un atac larg răspândit și sistematic împotriva unei populații civile” și că „sfera geografică” a infracțiunilor suspectate și „natura criminalității” s-au extins.
Pedeapsa cu moartea a reînviat
În iunie, generalii au executat patru politicieni și activiști anticoncepționali la prima aplicare a pedepsei cu moartea în aproximativ 30 de ani.
Raportul IIMM a menționat că niciuna dintre procedurile de judecată – desfășurate într-o instanță militară – nu a avut loc în public și că hotărârile nu au fost accesibile publicului. În asemenea împrejurări, impunerea pedepsei cu moartea „ar putea constitui o infracțiune de omor, săvârșită în mod deschis de un organ al guvernului”, se spune.
Mecanismul beneficiase de o „creștere exponențială” de la lovitura de stat dovezi prezentate de persoane și organizațiiiar acum deține aproape trei milioane de articole, inclusiv declarații de interviu,
documentație, videoclipuri, fotografii, imagini geospațiale și materiale de social media în depozitul său.
Pe parcursul anului trecut, „cantitatea și, mai important, valoarea probatorie a informațiilor primite, și anume măsura în care informațiile ajută la dovedirea faptului că au fost comise infracțiuni internaționale grave sau ajută la identificarea persoanelor responsabile pentru astfel de infracțiuni, a crescut semnificativ”, a spus raportul.
Platforma de socializare Facebook a predat, de asemenea, articole din „conturi controlate de armata Myanmar care au fost eliminate pentru că și-au denaturat identitatea”, a spus Koumjian consiliului.
Chiar înainte de represiunea din 2017, Rohingya a îndurat ani de discriminare și abuz, Facebook fiind acuzat că a permis proliferarea discursului instigator la ură pe platforma sa.
Compania a declarat că lucrează pentru a opri discursurile instigatoare la ură și a declarat agenției de presă Reuters că sprijină eforturile internaționale de a răspunde pentru crimele comise împotriva Rohingya.
„(Noi) am făcut dezvăluiri voluntare și legale către mecanismul de investigație al ONU, precum și dezvăluiri de informații publice către Gambia”, care a depus dosarul de genocid ICJ, Miranda Sissons, directorul politicii privind drepturile omului la Meta, compania-mamă a Facebook, spus într-un e-mail.
Myanmar, care refuză să folosească cuvântul Rohingya, are a negat genocidul împotriva grupului, spunând că „operațiunile sale de curățare” au fost un răspuns necesar la atacurile asupra posturilor de poliție ale unui grup armat Rohingya.
De la lovitura de stat, situația din Rakhine s-a deteriorat odată cu creșterea tensiunii dintre armata birmane și armata Arakan, un alt grup armat care luptă pentru autodeterminarea minorităților etnice din stat, care a părăsit Rohingya prins între cei doi.
În noiembrie anul trecut, au existat rapoarte despre arestări în masă ale rohingya care încercaseră să părăsească Rakhine, armata pronunțând pedepse mai severe împotriva celor condamnați.
Generalii au respins, de asemenea, acuzațiile de abuz în represiunea de după lovitură de stat, susținând că luptă împotriva „teroriştilor”, o etichetă pe care a atașat-o oricui se opune regimului, inclusiv guvernului înființat de politicieni aleși care au fost revocați din funcție de către armata.
