Pandemia, conflictele armate și schimbările climatice au exacerbat condițiile, prinzând oamenii în muncă forțată sau în căsătorie.
Numărul persoanelor blocate în muncă forțată sau căsătorie forțată și alte crize a crescut cu o cincime în ultimii ani, ajungând la aproximativ 50 de milioane în orice zi, a anunțat luni Organizația Internațională a Muncii (OIM) a Națiunilor Unite.
Studiul efectuat de agențiile ONU pentru muncă și migrație împreună cu Fundația Walk Free a constatat că, la sfârșitul anului trecut, mai mult de jumătate dintre aceștia au fost forțați să lucreze împotriva voinței lor, iar restul au fost forțați să se căsătorească, a spus OIM.
Aceasta înseamnă că aproape unul din 150 de oameni din lume este prins în forme moderne de sclavie, se arată în raport.
Ambele intră sub definiția sa a sclaviei moderne, deoarece implicau oameni care „nu pot refuza sau nu pot pleca din cauza amenințărilor, violenței, înșelăciunii, abuzului de putere sau a altor forme de constrângere”, a adăugat acesta.
ONU și-a stabilit obiectivul de a eradica toate formele de sclavie modernă până în 2030, dar numărul persoanelor prinse în muncă forțată sau în căsătorii forțate a crescut cu 10 milioane între 2016 și 2021, potrivit unui nou raport.
Situația a fost agravată de pandemia de COVID-19, care a înrăutățit condițiile și a crescut nivelul datoriilor pentru mulți lucrători, precum și conflictele armate și schimbările climatice, lăsând oamenii în sărăcie extremă și forțând mai mulți să migreze, a spus agenția.
„Cred, în general, că pur și simplu ne-am relaxat eforturile. Ne-am luat ochii de la minge când vine vorba de muncă forțată”, a declarat directorul general al OIM, Guy Ryder, agenției de presă Reuters, solicitând îmbunătățiri în practicile de recrutare și inspecțiile muncii.
El a spus că măsurile comerciale, cum ar fi interzicerea produselor și importurilor făcute cu muncă forțată în prezent în curs de revizuire de către Uniunea Europeană, ar putea ajuta, de asemenea.
Sclavia modernă este prezentă practic în fiecare țară, cu mai mult de jumătate din cazurile de muncă forțată și un sfert din căsătoriile forțate în țările cu venituri medii-superioare sau cu venituri mari.
„Ar fi o greșeală să credem că munca forțată este doar problema țărilor sărace”, a declarat Ryder pentru agenția de presă AFP.
Lucrătorii migranți au șanse de peste trei ori mai mari decât localnicii să fie afectați, a spus OIM.
OIM a mai spus că femeile și copiii sunt de departe cei mai vulnerabili. Copiii reprezintă una din cinci persoane aflate în muncă forțată, mai mult de jumătate dintre ei fiind blocați în exploatare sexuală comercială, se arată în raport.
Dar raportul mai spune că 14% dintre cei aflați în muncă forțată făceau locuri de muncă impuse de autoritățile de stat, exprimându-și îngrijorarea cu privire la abuzul de muncă obligatorie în închisoare în multe țăriinclusiv Statele Unite ale Americii.
De asemenea, a subliniat preocupările grave exprimate de oficiul pentru drepturile ONU cu privire la „conturi credibile despre munca forțată în condiții excepțional de dure” în Coreea de Nord.
Și a evidențiat situația din China, subliniind îngrijorarea cu privire la acuzațiile de muncă forțată în anumite părți ale țării.
Se referea la o raport publicat de biroul pentru drepturile ONU pe 31 august, care spunea că „încălcări grave ale drepturilor omului” au fost comise în China și că detenția uigurilor și alți musulmani din Xinjiang pot constitui crime împotriva umanității.
China a negat cu fermitate acuzațiile și a ratificat luna trecută două convenții împotriva muncii forțate.
Aceasta înseamnă că „vor începe să raporteze situația uigurilor, iar asta ne va oferi noi oportunități de a avea acces și de a aprofunda situația în acest sens”, a spus Ryder pentru AFP.
El a recunoscut că discuția despre drepturile muncii din Xinjiang „nu a fost o conversație ușoară… dar, evident, este una foarte importantă”.
