Este nevoie de compromis pentru „normalizarea legăturilor dintre Belgrad și Pristina”, spune Ana Brnabic.
Sârba Ana Brnabic și-a exprimat disponibilitatea de a face compromisuri în timpul primei sale vizite în Kosovo de când a devenit prim-ministru în urmă cu aproape cinci ani, la o zi după ce Germania și Franța au făcut apel Serbiei și Kosovo să rezolve o criză de tensiune.
S-au terminat tulburările în rândul sârbilor din nordul Kosovo solicită ca aceștia să folosească documentele Kosovo a ridicat temeri de conflict între cele două țări, la mai bine de două decenii după ce NATO a bombardat Serbia pentru a pune capăt represiunii asupra majorității albaneze din Kosovo.
Serbia nu recunoaște independența Kosovo și aproximativ 3.700 de forțe de menținere a păcii NATO încă patrulează pentru a preveni violența dintre comunitățile albaneze și sârbe.
Zeci de trupe SUA-NATO au intensificat patrulele în nordul Kosovo la începutul lunii pentru a păstra calmul după ce guvernul de la Pristina a stabilit un termen de două luni pentru sârbii din zona, care se învecinează cu Serbia, să treacă la numerele de înmatriculare din Kosovo.
Încercările anterioare de a introduce numerele de înmatriculare din Kosovo în nordul Kosovo, dominat de sârbi, au condus la ciocniri între poliție și sârbi locali, care a ridicat baraje rutiere. Baricadele au fost demontate numai când Forțele de menținere a păcii NATO au intervenit pentru a supraveghea procesul și Kosovo au convenit să amâne cererea de licențiere.
În timpul primei sale vizite în Kosovo de când a preluat funcția de prim-ministru în 2017, Brnabic a spus: „Compromis în interesul păcii și stabilității – cu siguranță da”.
În orașul Mitrovica, împărțit etnic, aproximativ 1.000 de sârbi locali l-au salutat pe Brnabic, fluturând steaguri sârbe și ținând pancarte pe care scria „Avem un singur prim-ministru” și „Bine ați venit în Serbia, țara sfântă a Kosovo”.
„Sper sincer ca instituțiile temporare din Pristina să devină cu adevărat angajate în dialog și în găsirea unui anumit compromis necesar pentru normalizarea pe termen lung a legăturilor dintre Belgrad și Pristina”, a declarat Brnabic în timpul unei conferințe de presă, referindu-se la autoritățile kosovari.
„Este ceva de care avem nevoie – nu doar pentru integrarea noastră europeană – ci și pentru noi înșine”, a spus ea.
Serbia este candidat la aderarea la Uniunea Europeană din 2012. Cu toate acestea, majoritatea experților se îndoiesc că țara are șanse de a intra în bloc până când Belgradul încheie un acord pentru normalizarea legăturilor cu Kosovo.
Delegația lui Brnabic s-a deplasat cu un detaliu de securitate greoi, în timp ce trupele NATO erau staționate de-a lungul drumurilor principale din zonă și un elicopter s-a învârtit în cerc.
În timpul turneului său de o zi în Kosovo, tânăra de 46 de ani urma să viziteze unități educaționale, o mănăstire ortodoxă sârbă și să discute cu fermierii locali.
Într-o altă manifestare a dorinței de a redresa relațiile, miniștrii kosovari au vizitat zone din sudul Serbiei în care albanezii sunt majoritari.
Cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron i-au scris duminică președintelui sârb Aleksandar Vucic și premierului kosovar Albin Kurti, spunând că legăturile normale dintre Kosovo și Serbia sunt „de o importanță crucială” pentru regiune.
„Tensiunile recente au arătat că sunt urgent necesari pași constructivi înainte, atât la nivel practic, cât și la nivel politic”, au scris Scholz și Macron în scrisoarea, care a fost publicată atât de birourile lui Vucic, cât și de cele ale lui Kurti.
Discuțiile dintre Kosovo și Serbia sub auspiciile reprezentanților UE și SUA nu au reușit până acum să rezolve problema numerelor de înmatriculare, deși Belgradul și Pristina a ajuns la o înțelegere privind utilizarea a actelor personale de identitate.
Sârbii reprezintă 5% din cei 1,8 milioane de locuitori din Kosovo, iar Serbia acuză Kosovo că le-a călcat în picioare drepturile, acuzație negată de Pristina.
Kosovo este recunoscut de aproximativ 100 de țări, inclusiv de Statele Unite și de toți membrii UE, cu excepția cinci, dar nu de o serie de alte state, în special Rusia și China.
