Lucrătorii de ceai din Bangladesh au făcut o grevă de aproape două săptămâni pentru a cere majorarea salariilor zilnice pe fondul inflației în creștere.
Ei spun că salariul zilnic actual – 120 de taka (aproximativ 1,25 dolari) – abia era suficient pentru a cumpăra alimente, cu atât mai puțin alte necesități, cum ar fi sănătatea și educația.
„Astăzi, nu ne putem permite nici măcar orez grosier pentru familia noastră cu această sumă”, a declarat Anjana Bhuyian, smulgătoare de ceai, pentru agenția de presă AFP.
„Un salariu de o zi nu poate cumpăra un litru de ulei comestibil. Cum ne putem gândi la alimentația, medicamentele sau educația copiilor?” a spus bărbatul de 50 de ani.
Grevele lucrătorilor de ceai au devenit un punct de raliune pentru mulți din națiunea cu 160 de milioane de oameni, deoarece inflația în creștere și prețurile ridicate la alimente se adaugă la frustrarea mai largă cu privire la salariile scăzute.
Mii de oameni au ieșit în stradă după ce prețurile la combustibil au crescut cu peste 50% în urmă cu două săptămâni.
Duminică, protestatarii au blocat autostrada Sylhet-Dhaka în timp ce escaladau greva.
Ce cer ei?
Sindicatul muncitorilor cere o creștere de 150% (300 de taka sau 3,15 dolari pe zi) a salariului zilnic. Lucrătorii din grădina de ceai sunt printre cei mai slab plătiți din țară.
„Aproape 150.000 de lucrători din ceai s-au alăturat grevei astăzi”, a declarat Sitaram Bin, membru al comitetului Sindicatului Muncitorilor din Bangladesh, pe 13 august.
„Niciun lucrător de ceai nu va smulge frunze de ceai sau nu va lucra în fabricile de procesare a frunzelor, atâta timp cât autoritatea nu ține seama de cerințele noastre”, a spus el pentru AFP.
Sindicatul a respins cea mai recentă ofertă a guvernului de creștere a salariului cu 25 de cenți pe zi.
Ce spun proprietarii de plantații?
Proprietarii de plantații au oferit o creștere de 14 taka pe zi, după o creștere de 18 taka anul trecut.
Ei spun că trec prin momente dificile, cu profiturile în scădere în ultimii ani.
„În realitate, ceea ce spun ei nu este corect. Oferim fond medical, pensie, rații săptămânale și acces la învățământul primar pentru copii. Totul se ridică la aproximativ 4 dolari pe zi”, a declarat Mohammed Mohsin, Asociația proprietarilor de grădini de ceai, pentru Al Jazeera.
M. Shah Alom, președintele Asociației de Ceai din Bangladesh, a declarat că operatorii „trec prin vremuri dificile, profitul în scădere în ultima vreme”.
„Costul de producție crește. Cheltuielile noastre au crescut pe măsură ce prețul la gaz, îngrășăminte și motorină a crescut”, a spus el pentru AFP.
Plantație de ceai din Bangladesh
Aproape 150.000 de oameni lucrează la peste 200 de plantații de ceai din Bangladesh, majoritatea situate în regiunea Sylhet din nordul Bangladeshului.
Bangladesh este unul dintre cei mai mari producători de ceai din lume, exportând ceai în peste 20 de țări, inclusiv în Statele Unite, Regatul Unit și Franța.
Culegătorii de ceai, majoritatea fiind femei, lucrează mult timp și câștigă unele dintre cele mai mici salarii din țară.
Majoritatea lucrătorilor de ceai sunt hinduși de castă joasă, descendenții muncitorilor aduși în plantații de plantatorii britanici din epoca colonială în secolul al XIX-lea.
Luchee Kandu și soțul ei lucrează la o plantație. Ei spun că puține s-au schimbat pentru lucrătorii de ceai de-a lungul generațiilor.
„Nu primim aproape nici un fel de dotări, nu avem suficienți bani pentru educația copiilor noștri, abia dacă primim 3 kg de făină ca rație o dată pe săptămână. În unele zile nici nu ajungem să mâncăm, motiv pentru care protestăm”, a spus Kundu pentru Al Jazeera din Srimongal, cunoscută drept capitala ceaiului din Bangladesh.
Un alt culegător de ceai, Shamoli Bhuyia, a declarat pentru Al Jazeera: „Proprietarii nu înțeleg situația noastră. Am cerut ca salariul nostru zilnic să fie crescut la 3 dolari pe zi, apoi ne vom întoarce la muncă.”
Exploatarea muncitorilor
Cercetătorii spun că lucrătorii de ceai – care locuiesc în unele dintre cele mai îndepărtate zone ale țării – au fost exploatate sistematic de industrie de zeci de ani.
Organizația Națiunilor Unite afirmă că sunt unul dintre cele mai marginalizate grupuri din țară, cu acces limitat la facilitățile de bază și la educație.
„Lucrătorii de ceai sunt ca sclavii moderni”, a spus Philip Gain, directorul grupului de cercetare al Societății pentru Mediu și Dezvoltare Umană, care a scris cărți despre lucrătorii din ceai.
„Proprietarii de plantații au deturnat autoritățile cu salariul minim și au menținut salariile printre cele mai mici din lume.”
Raportare suplimentară de Tanvir Chowdhury din Srimongal
