Legislatorii votează cu 50-1 împotriva guvernului premierului Abazovic la câteva săptămâni după ce acesta a semnat un pact care reglementează poziţia Bisericii Sârbe.
O moțiune de cenzură a fost adoptată de parlamentul Muntenegrului, în urma unei rupturi asupra unui acord disputat de mult timp care reglementează legăturile cu puternica Biserică Ortodoxă Sârbă.
Moțiunea, care deschide calea pentru sfârșitul actualului guvern și începerea unei noi runde de tulburări politice în națiunea Adriatică, a fost adoptată sâmbătă la scurt timp după miezul nopții (22:00 GMT vineri) cu 50 de voturi.
Doar un legislator a votat împotrivă, în timp ce restul membrilor parlamentului cu 81 de locuri au boicotat măsura.
„Avem nevoie de alegeri și de un guvern stabil”, a spus parlamentarul Danijel Zivkovic, care a depus moțiunea și a declanșat votul de încredere.
Moțiunea a venit la doar câteva luni după ce un vot de cenzură din februarie a pus capăt guvernării unui alt guvern de coaliție.
Nu a fost imediat clar dacă căderea guvernului va duce la alegeri parlamentare anticipate sau dacă partidele vor încerca să formeze o nouă coaliție de guvernare.
Tensiunile politice mocnesc în Muntenegru de câteva săptămâni după ce guvernul a semnat a nou acord controversat cu Biserica Ortodoxă Sârbă (SPC).
Acordul a acoperit o serie de aspecte, inclusiv măsuri pentru a oferi un cadru de reglementare pentru sutele de proprietăți – inclusiv biserici și mănăstiri – deținute de SPC.
Prim-ministrul ţării, Dritan Abazovic, a salutat acordul, spunând că, sperăm, că acordul va atenua relaţiile dintre grupurile de diviziune din ţară, în special partidele pro-Serbia şi pro-occidentale.
Grupurile criminale care sponsorizează unele partide politice s-au aflat în spatele moțiunii de cenzură pentru a preveni campania anticorupție a guvernului său, a spus Abazovic după vot.
„Această țară va fi condusă fie de criminali, fie de cetățeni”, a spus el. „Și îmi pare rău… acea crimă organizată din Muntenegru încă își folosește tentaculele pentru a reglementa relațiile politice.”
„Sunt foarte mândru de tot ceea ce am făcut în 100 de zile”, a adăugat Abazovic. „Vom fi amintiți ca fiind guvernul care a durat cel mai scurt, dar care a luat cele mai dificile decizii.”
Probleme religioase de foc
CPS este instituția religioasă dominantă în stat, dar oponenții o acuză că servește interesele Serbiei vecine.
Problema este sensibil pentru mulți în națiunea balcanică de 620.000 de oameni care s-a despărțit de Serbia în 2006. Cu toate acestea, o treime din populație se identifică ca sârbi și unii neagă că Muntenegru ar trebui să fie o entitate separată.
Președintele Milo Djukanovic a fost de mult un adversar feroce al CPS și a fost acuzat că vrea să naționalizeze proprietățile bisericii.
Timp de săptămâni, Djukanovic – care se află în prezent în opoziție – a folosit acordul ca pe o bătălie pentru a destabiliza guvernul și pentru a promova alegeri anticipate.
Problemele religioase au fost un punct de foc peren în Muntenegru, guvernele trecute au fost răsturnate din cauza disputelor care implicau CPS.
Țara a fost martoră de multă vreme la lupte pentru identitate, inclusiv anul trecut când protestatarii care se autointitulau „patrioți muntenegreni” au încercat să împiedice învestirea unui nou lider al SPC în Muntenegru.
Djukanovic, arhitectul independenței, a fost dornic să reducă influența CPS în Muntenegru și să cimenteze o identitate națională separată, inclusiv propria sa biserică ortodoxă independentă.
Cercerile politice din Muntenegru au blocat progresul către integrarea în Uniunea Europeană. În 2017, Muntenegru și-a sfidat fostul său aliat Rusia să devină membru NATO.
