Reprezentantul ONU le spune armatei din Myanmar să oprească execuțiile și să pună capăt violenței | Știri militare

Noeleen Heyzer a purtat discuții directe cu șeful armatei, dar nu a putut să se întâlnească cu liderul civil întemnițat, Aung San Suu Kyi.

Trimisul special al Națiunilor Unite în Myanmar a cerut încetarea violenței și eliberarea tuturor deținuților politici în prima sa vizită în țara cu probleme de la numirea ei anul trecut.

Armata a preluat puterea în februarie 2021, cu câteva ore înainte ca noul parlament al țării să se prezinte, reținând-o pe liderul ales Aung San Suu Kyi și membri ai guvernului său civil.

De atunci, Aung San Suu Kyi a fost judecată și închisă cu o serie de acuzații și încă mai se confruntă cu multe altele, în timp ce mii de activiști anticoncepționali au fost arestați. Aproximativ 2.215 de persoane au fost ucise în represiunea armată împotriva oponenților săi, potrivit Asociației de Asistență pentru Deținuții Politici, care urmărește violența.

La sfârșitul lunii trecute, regimul militar a executat patru activiști politici în Myanmar prima utilizare a pedepsei cu moartea în mai bine de 30 de ani. Printre morți s-a numărat Phyo Zeya Thaw, un fost legiuitor al partidului Liga Națională pentru Democrație a lui Aung San Suu Kyi.

Reprezentatorul ONU Noeleen Heyzer sa întâlnit miercuri cu liderul loviturii de stat Min Aung Hlaing, iar biroul lui Heyzer a spus că l-a „îndemnat direct” „să impună un moratoriu asupra tuturor execuțiilor viitoare”. Ea a cerut, de asemenea, încetarea imediată a violenței și eliberarea tuturor prizonierilor politici, inclusiv a fostului consilier Aung San Suu Kyi. Sean Turnell, economist australian.

Purtătorul de cuvânt adjunct al ONU, Farhan Haq, a declarat că, deși Heyzer a cerut să se întâlnească cu Aung San Suu Kyi, ea nu a reușit să facă acest lucru.

El a descris întâlnirea dintre Heyzer și șeful armatei drept „o discuție bună” și a spus că ONU va vedea dacă cererile ei cheie vor fi îndeplinite. ONU va „continua să insiste asupra acestor puncte”, a adăugat el.

Eforturile diplomatice de soluționare a crizei, conduse în mare parte de Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), au înregistrat puține progrese, generalii refuzând să facă față plan de pace asta s-a convenit anul trecut.

Chiar și în timp ce Heyzer se afla în Myanmar, un purtător de cuvânt al administrației militare a atacat grupul de 10 membri pentru excluzând generalii săi de la adunările regionaleacuzând-o că cedează la „presiune exterioară”.

Unii membri ai ASEAN, la care Myanmar s-a alăturat în 1997, au indicat recent că grupul ar putea fi forțat să meargă mai departe dacă armata continuă să se blocheze.

Vorbind la o conferință de presă obișnuită, purtătorul de cuvânt Zaw Min Tun a respins măsurile ASEAN.

„Dacă un loc care reprezintă o țară este vacant, atunci nu ar trebui să fie etichetat ca summit ASEAN”, a spus Zaw Min Tun.

„Ceea ce vor ei este ca noi să ne întâlnim și să discutăm cu teroriștii”, a spus el, folosind eticheta generalilor pentru mișcările pro-democrație care au luat armele împotriva armatei.

Într-o întâlnire cu Heyzer, ministrul de externe numit de armata a cerut organismului mondial „să-și revizuiască în mod constructiv și pragmatic abordarea în cooperarea cu Myanmar”, potrivit unui comunicat.

Sociologul singaporean Heyzer a fost numit anul trecut de secretarul general al ONU Antonio Guterres, înlocuind Diplomatul elvețian Christine Schraner Burgenercare fusese blocat să viziteze Myanmar.

Schraner Burgener a cerut ca ONU să ia „măsuri foarte puternice” împotriva armatei și a fost ținta unor atacuri regulate în mass-media susținută de stat din Myanmar.

Televiziunea de stat MRTV a relatat despre vizita lui Heyzer, spunând că trimisul și Min Aung Hlaing au făcut un schimb de opinii cu privire la promovarea încrederii și a cooperării dintre Myanmar și Națiunile Unite. Nu a oferit detalii despre discuțiile, care au avut loc în capitala Myanmarului, Naypyidaw.

Heyzer a subliniat în declarație, când a părăsit Myanmar, că „angajamentul ONU nu conferă în niciun fel legitimitate” administrației militare.

„Poporul din Myanmar are dreptul la democrație și autodeterminare fără frică și dorință, ceea ce va fi posibil doar prin bunăvoința și eforturile tuturor părților interesate într-un proces incluziv”, a spus ea.

Source link

Articole similare