Șeful ONU pentru drepturile afirmă că întoarcerea refugiaților rohingya nu este posibilă în prezent din cauza preocupărilor legate de siguranța lor în Myanmar.
Prim-ministrul din Bangladesh, Sheikh Hasina, i-a spus șefului pentru drepturile ONU că sute de mii de Rohingya refugiații care trăiesc în tabere supraaglomerate din Bangladesh trebuie să se întoarcă acasă în Myanmar, de unde au fugit de valuri de persecuții violente.
Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a sosit duminică în capitala Bangladeshului, Dhaka, și a vizitat taberele Rohingya din districtul Cox’s Bazar, lângă granița cu Myanmar.
„Rohingya sunt cetățeni ai Myanmarului și trebuie să fie luați înapoi”, a spus Hasina, citată miercuri de secretarul ei de presă, Ihsanul Karim.
Comunitatea majoritară musulmană Rohingya s-a confruntat cu o discriminare pe scară largă în Myanmar, cu majoritate budistă, unde celor mai mulți li se refuză cetățenia și multe alte drepturi.
Peste 700.000 de rohingya au fugit din Myanmar din august 2017, trecând granița cu Bangladesh, când armata din Myanmar a lansat o „operațiune de curățare” împotriva lor în urma atacurilor unui grup rebel. Situația de securitate din Myanmar s-a înrăutățit după preluarea militară anul trecut.
„Din păcate, situația actuală de peste graniță înseamnă că condițiile nu sunt potrivite pentru returnări”, a declarat Bachelet reporterilor din capitala Bangladeshi, Dhaka.
„Repatrierea trebuie efectuată întotdeauna într-o manieră voluntară și demnă, numai atunci când există condiții sigure și durabile în Myanmar.”
După aproape cinci ani de criză a refugiaților, Bangladesh a devenit din ce în ce mai nerăbdător cu prezența populației sale uriașe de refugiați, iar Bachelet a spus că este îngrijorată de „creșterea retoricii anti-rohingya” și de țapul ispășitor al comunității.
Ea a adăugat că mulți refugiați se temeau pentru siguranța lor din cauza activității grupurilor armate și a bandelor criminale.
Securitatea a fost o problemă constantă în lagăre, cu crime, răpiri și rețele de poliție care vizează rețelele de trafic de droguri.
Doi lideri ai comunității Rohingya au fost uciși la începutul acestei luni, presupus de un grup armat activ în lagăre, care a fost acuzat de uciderea oponenților politici.
Tanvir Chowdhury de la Al Jazeera, raportând din Dhaka, a declarat că Bangladesh „pune sub semnul întrebării rolul Myanmarului” în întoarcerea refugiaților rohingya.
„Câteva întâlniri pe drum cu guvernele din Bangladesh și Myanmar, dar nu s-a realizat nimic cu adevărat”, a spus Chowdhury.
Bangladesh a spus că Myanmarul și-a amânat promisiunile de a începe procesul de repatriere, „între timp aici [Bangladesh] mediul devine din ce în ce mai ostil față de refugiații rohingya”, a adăugat Chowdhury.
La începutul acestei luni, Bangladesh a căutat cooperare din China în repatrierea Rohingya în Myanmar în timpul unei vizite a ministrului de externe Wang Yi. China a intermediat un acord din noiembrie 2017 cu Myanmar, menit să trimită refugiați înapoi.
Hasina și câțiva miniștri ai cabinetului și-au exprimat anterior frustrarea față de ceea ce au numit inacțiunea Myanmarului de a-i relua conform acordului. Autoritățile ONU și Bangladesh au încercat de cel puțin două ori să înceapă repatrierea, dar refugiații au refuzat să meargă, invocând probleme de siguranță în Myanmar.
Când Bachelet a vizitat taberele miercuri, refugiații au cerut ONU să ajute la îmbunătățirea siguranței în Myanmar, astfel încât să poată întoarcere.
ONU a spus într-o declarație că refugiații i-au descris lui Bachelet „nemulțumirile, durerile lor”.
„ONU face tot ce putem pentru a-i sprijini. Vom continua să facem asta”, a spus ea. „Dar trebuie să ne ocupăm și de rădăcinile profunde ale problemei. Trebuie să ne ocupăm de asta și să ne asigurăm că se pot întoarce în Myanmar – atunci când există condiții de siguranță și întoarcere voluntară.”
În martie, Statele Unite au declarat că opresiunea Rohingya în Myanmar echivalează cu un genocid, după ce autoritățile au confirmat relatările despre atrocități în masă împotriva civililor de către armata birmanetă într-o campanie pe scară largă și sistematică împotriva minorității etnice.
