Un grup de avocați și jurnaliști dă în judecată CIA, acuzând că drepturile lor la confidențialitate au fost încălcate.
Jurnaliştii şi avocaţii au dat în judecată Agenţia Centrală de Informaţii a SUA (CIA) şi fostul director al acesteia, Mike Pompeo, din cauza acuzaţiilor că aceştia au fost puşi sub supraveghere atunci când s-au întâlnit cu fondatorul WikiLeaks. Julian Assange la ambasada Ecuadorului din Londra.
Procesul, depus luni la un tribunal districtual din New York, susține că CIA și-au încălcat drepturile de confidențialitate prin înregistrarea conversațiilor și copierea datelor de pe telefoane și computere. Printre reclamanți se numără jurnaliștii Charles Glass și John Goetz, precum și avocații Margaret Kunstler și Deborah Hrbek, care l-au reprezentat pe Assange.
„Constituția Statelor Unite îi protejează pe cetățenii americani de exagerarea guvernului SUA chiar și atunci când activitățile au loc într-o ambasadă străină într-o țară străină”, a spus Richard Roth, avocatul principal care reprezintă grupul.
Procesul de luni reprezintă cea mai recentă tranșă din a bătălie de ani de zile între Assange și guvernul SUA, care a aprins dezbateri privind libertatea presei, politica externă a SUA și supravegherea.
CIA, serviciul american de informații străine, îi este interzis prin lege să colecteze informații despre cetățenii americani. Totuși, parlamentarii au susținut că agenția menține o bază de date clandestină cu astfel de date. Roth a spus că presupusa spionaj ar însemna că dreptul lui Assange la un proces echitabil a fost „pătat, dacă nu distrus”.
„Ar trebui să existe sancțiuni, chiar și până la respingerea acelor acuzații sau retragerea unei cereri de extrădare ca răspuns la aceste activități flagrant neconstituționale”, a spus Roth.
Assange a făcut recurs la Înalta Curte de la Londra, în încercarea de a bloca extrădarea lui în SUA, unde ar putea fi acuzat penal într-o bătălie juridică care se desfășoară de mai bine de 10 ani.
În dosar, jurnaliștii și avocații au spus că au fost obligați să predea dispozitivele electronice către Undercover Global SL, un contractor de securitate privat de la ambasada la acea vreme, înainte de a se întâlni cu Assange.
Ei susțin că compania a copiat apoi acele date și le-a transmis CIA, apoi condusă de Pompeo. Undercover Global și directorul său executiv David Morales Guillen sunt, de asemenea, numiți în proces.
Assange a locuit în ambasada Ecuadorului timp de șapte ani, înainte de a fi îndepărtat și închis în 2019.
The fondatorul WikiLeaks, care a publicat documente clandestine care arată dovezi ale crimelor de război ale SUA în Irak și Afganistan, este căutat în SUA pentru 18 acuzații, precum spionaj. Conform Legii Spionajului, Assange ar putea fi condamnat la 175 de ani de închisoare.
SUA susțin că, publicând numeroase documente confidențiale ale armatei americane și cabluri diplomatice, Assange a pus vieți în pericol.
Susținătorii săi a răspuns că el este marcat pentru pedeapsă de către guvernul SUA pentru că a ajutat la demascarea faptelor greșite ale forțelor americane din Irak și Afganistan, acțiuni pe care le susțin că publicul are dreptul să le cunoască.
Alții au spus că publicarea documentelor clasificate este o parte esențială a jurnalismului și că acuzațiile împotriva lui Assange ar putea pune bazele unor atacuri mai ample la adresa libertății presei.
Președintele mexican Andres Manuel Lopez Obrador se numără printre cei care au făcut-o a preluat cauza lui Assange și i-a oferit azil, dar guvernul SUA l-a urmărit cu tenacitate pe Assange în mai multe administrații prezidențiale.
