Consiliul Judiciar Suprem a răspuns unui ultimatum al lui Muqtada al-Sadr pe fondul unei crize politice paralizante.
Cel mai important organism judiciar al Irakului declară că nu are autoritatea de a dizolva parlamentul țării, la câteva zile după ce influentul cleric Muqtada al-Sadr a escaladat un impas politic, acordându-i o săptămână pentru demiterea legislativului, astfel încât să poată avea loc noi alegeri.
Este posibil ca decizia să crească tensiunile între grupurile susținute de Iran în cadrul de coordonare și adepții lui al-Sadr, care în mod repetat au luat cu asalt parlamentul și a suspendat o sesiune pentru a numi un nou prim-ministru.
„Consiliul Suprem de Justiție nu are autoritatea de a dizolva parlamentul”, a spus într-un comunicat, adăugând că nu poate „interveni în activitatea autorităților legislative sau executive”.
Al-Sadr, al cărui bloc politic a câștigat cel mai mare număr de locuri în parlament în octombrie, dar nu a reușit să formeze un guvern majoritar care să-și excludă rivalii aliniați cu Iranul, a scris miercuri pe Twitter că justiția are o săptămână pentru a dizolva legislatura.
El le-a cerut adepților săi sâmbătă seara să fie gata să organizeze proteste masive în tot Irakul, stârnind îngrijorări cu privire la noile tensiuni, dar nu a stabilit o dată pentru demonstrații.
Irakul se află acum în cea de-a zecea lună de impas politic, cea mai lungă din țară de la invazia condusă de Statele Unite din 2003, a restabilit ordinea politică. Foaia de parcurs este neclară, deoarece parlamentul a depășit termenul constituțional pentru formarea unui nou guvern în urma votului.
În declarația sa, Consiliul Suprem al Magistraturii a spus că este de acord cu criticile lui al-Sadr referitoare la „eșecul sistemului de a alege un președinte al republicii, un prim-ministru și absența unui guvern format în termenul constituțional”.
„Aceasta este o situație inacceptabilă care trebuie remediată”, se spune.
„Demonstrație de milioane de oameni”
La 30 iulie, mii de adepți ai lui al-Sadr au luat cu asalt Zona Verde puternic fortificată – care găzduiește clădirile guvernamentale ale Irakului și ambasadele străine – pentru a doua oară într-o săptămână. De atunci, au organizat o sedinta in afara parlamentului.
Toate sesiunile adunării au fost anulate până la noi ordine, oprind efectiv eforturile Cadrului de Coordonare de a încerca să formeze următorul guvern după ce al-Sadr nu a reușit să facă acest lucru.
Adepții lui Al-Sadr s-au oprit înainte de a depăși clădirea Consiliului Suprem de Justiție de alături, într-un act pe care mulți l-ar considera o lovitură de stat.
Vineri, susținătorii Cadrului de Coordonare și-au lansat propriul sit-in la Bagdad protest ocuparea legislativului de către susținătorii lui al-Sadr.
Pe Twitter, un apropiat al lui Sadr, Saleh Mohamed al-Iraqi, a spus că este timpul să arătăm „care dintre cele două părți are cel mai mult sprijin” în rândul poporului irakian.
El a cerut susținătorilor lui al-Sadr din toată țara să se adună la Bagdad pentru o „demonstrație a unui milion de oameni”, fără a oferi o dată.
Reguli electorale
Chiar dacă rivalii șiiți ar fi de acord să organizeze alegeri, rămân diferențe fundamentale cu privire la regulile electorale.
Al-Sadr vrea să folosească aceleași reguli ca în alegerile din octombrie, când Irakul a fost împărțit în 83 de circumscripții electorale. Blocul clerical a ieșit din vot ca fiind cel mai mare din parlament, dar încă departe de o majoritate.
Actuala lege aduce beneficii partidelor cu o bază puternică, cum ar fi cea a lui al-Sadr, care și-a crescut numărul de locuri de la 54 la 73, în timp ce partidele susținute de Iran au înregistrat o scădere de la 48 la 16.
Cadrul de coordonare dorește modificarea legii. Cu toate acestea, clădirea parlamentului este închisă, deoarece sute de adepți ai lui al-Sadr sunt campați afară, împiedicând parlamentarii să intre.
Blocajul politic debilitant a slăbit și mai mult guvernul interimar al țării și capacitatea acestuia de a furniza servicii de bază.
Irakienii obișnuiți sunt din ce în ce mai frustrați, deoarece guvernul interimar se luptă să furnizeze servicii de bază, cum ar fi electricitate și apă.
Incapabil să adopte o lege bugetară, guvernul a recurs la măsuri stop-gap pentru a finanța cheltuieli urgente, cum ar fi plățile pentru alimente și electricitate către țările vecine, în timp ce investițiile cruciale, inclusiv în infrastructura de apă, au fost blocate.
